Politică

Sexism

Feminism

Identitate de gen

Contrafacerea

Schimbări climatice

Diverse


back to top of the page

sageata Înapoi la lista cu articole

Cuvintele cumplite ale lui Trump ridică noi temeri cu privire la tendința sa autoritară
Fostul președinte își concentrează cele mai violente atacuri asupra adversarilor săi politici interni, declanșând noi îngrijorări în rândul experților în autocrație.



Publicat în 20 nov. 2023 Actualizat în 21 nov. 2023 Hamas leader Ismail Haniyeh leaves the Russian Foreign Ministry building in Moscow. Fostul președinte Donald J. Trump și-a încadrat campania ca fiind "bătălia finală" împotriva adversarilor politici, iar el și aliații săi pun la cale planuri pentru un al doilea mandat care ar răsturna unele dintre normele de lungă durată ale democrației americane. Meridith Kohut pentru The New York Times

Donald J. Trump a ajuns la putere cu ajutorul campaniilor politice care au atacat în mare parte ținte externe, inclusiv imigrația din țările predominant musulmane și de la sud de granița dintre Statele Unite și Mexic.

Dar acum, la a treia sa candidatură prezidențială, unele dintre atacurile lui cele mai vicioase și degradante au fost îndreptate împotriva adversarilor săi interni.

În timpul unui discurs de Ziua Veteranilor, dl Trump a folosit un limbaj care a fost un ecou al liderilor autoritari care au ajuns la putere în Germania și Italia în anii 1930, degradându-i pe adversarii săi politici drept "paraziți" care trebuiau să fie "dezrădăcinați".

"Amenințarea venită din partea forțelor externe", a spus dl Trump, "este mult mai puțin sinistră, periculoasă și gravă decât amenințarea venită dinspre interior".

Această orientare către interior a declanșat noi semnale de alarmă printre experții în domeniul autoritarismului, care erau îngrijorați de mult timp în legătură cu laudele aduse de domnul Trump dictatorilor străini și disprețul său față de idealurile democratice. Aceștia au afirmat că această concentrare tot mai intensă a fostului președinte asupra a ceea ce percepe ca dușmani interni reprezintă un semn distinctiv al liderilor totalitari periculoși.

Oamenii de știință, democrații și republicani anti-Trump se întreabă din nou în ce măsură domnul Trump seamănă cu liderii puternici din străinătate și cum se compară cu liderii autoritari din trecut. Poate cel mai urgent, ei se întreabă dacă orientarea sa retorică către un teritoriu cu tentă mai fascistă este doar cea mai recentă provocare publică a stângii, o evoluție în credințele sale sau ridicarea unui voal.

"Există ecouri ale retoricii fasciste și sunt foarte precise," a declarat Ruth Ben-Ghiat, profesor la Universitatea din New York, care studiază fascismul. "Strategia generală este una evidentă de a dezumaniza oamenii astfel încât publicul să nu se revolte atât de mult împotriva lucrurilor pe care doriți să le faceți."

Schimbarea domnului Trump survine în timp ce el și aliații săi pun la cale planuri pentru un al doilea mandat care ar răsturna unele dintre normele de mult timp ale democrației americane și ale statului de drept.

Aceste ambiții includ folosirea Departamentului de Justiție pentru a se răzbuna asupra rivalilor săi politici, planificarea unei extinderi vaste a puterii prezidențiale și instalarea unor avocați cu aliniere ideologică în poziții cheie pentru a legitima acțiunile sale controversate.

Aliații domnului Trump resping îngrijorările ca fiind alarmism și atacuri politice cinice.

Steven Cheung, un purtător de cuvânt al campaniei, a răspuns la criticile privind remarcile "paraziților" spunând că acestea provin de la liberali reactivi a căror "existență tristă și mizerabilă va fi zdrobită când președintele Trump se va întoarce la Casa Albă". Dl Cheung nu a răspuns la solicitările de comentarii pentru acest articol.

Unii experți în autoritarism au spus că, deși limbajul recent al dlui. Trump a început să se apropie mai mult de cel folosit de lideri precum Hitler sau Benito Mussolini, el nu prea se aseamănă cu liderii fasciști din trecut. Cu toate acestea, spun ei, el prezintă trăsături similare cu cele ale unor lideri puternici actuali, precum Viktor Orban din Ungaria sau Recep Tayyip Erdogan din Turcia.

Viziunile relativ izolaționiste ale dlui Trump sunt în contradicție cu foamea de imperiu și de expansiune care a caracterizat guvernarea lui Hitler în Germania și a lui Mussolini în Italia. Ca președinte, acesta nu a fost niciodată capabil să manevreze pe deplin armata pentru scopuri politice, întâmpinând rezistență atunci când a încercat să mobilizeze trupe împotriva protestatarilor.

"Este prea simplist să ne referim la el ca la un neofascist sau la un autocrat sau orice altceva - Trump este Trump, și nu are nicio filosofie anume pe care să o văd după patru ani de mandat ca președinte", a declarat fostul secretar al apărării Chuck Hagel, un republican care a făcut parte din echipa președintelui Barack Obama după 12 ani ca senator din Nebraska.

Totuși, stilul de campanie al domnului Trump este "al naibii de periculos" a spus dl Hagel.

„El continuă să împingă oamenii în colțuri și să dea voce acestei polarizări în țara noastră, iar pericolul real este dacă aceasta va continua să se ridice și să pună stăpânire pe majoritatea Congresului, a statelor și a guvernatorilor”, a continuat domnul Hagel. „Trebuie să existe compromis într-o democrație, pentru că există o singură alternativă – acela este un guvern autoritar”.

Domnul Trump a devenit din ce în ce mai descătușat cu fiecare campanie succesivă, un model care se aseamănă cu cel al escaladării mizelor pentru el din punct de vedere personal și politic.

În 2016, el era un candidat cu șanse mici, cu puțin de pierdut, iar atacurile sale au fost deseori însoțite de o campanie electorală care au stârnit râsul publicului său. Patru ani mai târziu, abordarea domnului Trump a devenit mai furioasă, în timp ce a căutat să se agațe de putere, iar mandatul său s-a încheiat cu o revoltă mortală a susținătorilor săi la Capitoliu.

În acest ciclu electoral, domnul Trump se confruntă cu mai multă presiune ca niciodată. În parte, decizia sa de a începe o campanie timpurie pentru Casa Albă a fost o încercare de a se proteja de mai multe anchete, care au avut ca rezultat cea mai mare parte a celor 91 de acuzații de infracțiuni pe care le are de înfruntat acum.

Din punct de vedere politic, domnul Trump riscă să devină un dublu învins istoric. În istoria de aproape 168 de ani a Partidului Republican, doar un singur candidat la președinție - Thomas Dewey - a pierdut două candidaturi la Casa Albă.

Atacurile domnului Trump se întind de la cele mai înalte eșaloane ale politicii până la funcționari de nivel inferior pe care i-a considerat insuficient de loiali.

El a insinuat că cel mai înalt general militar al națiunii ar trebui să fie executat și a cerut "desființarea" unor părți din Constituție. Dacă recâștigă funcția de președinte al Casei Albe, a spus el, nu va avea "altă opțiune" decât să să încarcereze adversarii politici.

A testat sistemul legal cu atacuri împotriva integrității sistemului judiciar, acuzând procurorii, judecătorii și, mai recent, un grefier în procesul său de fraudă din New York, ca fiind „părtinitor din punct de vedere politic" și "scăpat de sub control".

Mulțimile de la evenimentele domnului Trump au susținut, în general, afirmațiile sale de a alunga clasa politică și de a distruge "presa cu știri false". Susținătorii nu se dau în lături atunci când acesta îi laudă pe lideri precum dl Orban, Xi Jinping al Chinei și Vladimir V. Putin al Rusiei.

Stând în mijlocul a aproape două duzini de steaguri americane la o sărbătoare de Ziua Independenței în Carolina de Sud, în iulie, dl Trump a promis represalii împotriva dlui Biden și a familiei sale.

"Mănușile sunt scoase", a spus el. Mulțimea a dezlănțuit urale răsunătoare.

Susținătorii au urlat în semn de aprobare atunci când domnul Trump i-a numit pe democrații din Washington "un cuib bolnav de oameni care trebuie curățat, și curățat imediat".

În timp ce fanii domnului Trump îl susțin solid, revenirea sa la Casa Albă ar putea fi decisă de modul în care alegătorii oscilanți și republicanii moderați răspund la abordarea sa. În 2020, acești alegători i-au distrus candidatura în cinci state-cheie din zona de bătălie și le-au provocat republicanilor înfrângeri în alegerile de la mijlocul mandatului de anul trecut și în competițiile legislative de luna aceasta din Virginia.

Dar dl Trump și echipa sa au fost energizați de semnele că astfel de alegători par să fie deocamdată mai deschiși la campania sa din 2024. Un sondaj recent al New York Times/Siena College l-a găsit pe dl Trump în fața dlui Biden în cinci dintre cele mai competitive state.

Dl Biden a căutat deseori să îl prezinte pe dl Trump ca fiind extremist, spunând recent că fostul președinte se folosește de un limbaj care "seamănă cu aceleași fraze folosite în Germania nazistă". Dl Biden a subliniat, de asemenea, remarcile xenofobe pe care dl Trump le-a făcut luna trecută în timpul unui interviu cu The National Pulse, un site conservator, în care a a spus că imigranții "otrăvesc sângele" Americii.

"Există o mulțime de motive pentru a fi împotriva lui Donald Trump, dar la naiba, el nu ar trebui să fie președinte", a declarat dl Biden la o strângere de fonduri în San Francisco.

Îngrijorările legate de domnul Trump se extind și la unii republicani, deși aceștia sunt o minoritate în partid.

"El este categoric în ascensiune, și este foarte îngrijorător", a declarat fostul guvernator John Kasich din Ohio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la președinția SUA în 2016 împotriva dlui Trump. "Pur și simplu nu există nicio limită pentru furia și ura din retorica sa, iar acest tip de atmosferă toxică otrăvitoare a coborât standardele noastre și ne afectează atât de mult țara".

Ascensiunea domnului Trump la putere a fost aproape imediat însoțită de dezbateri cu privire la faptul dacă ascensiunea sa și a altor lideri din întreaga lume cu opinii politice similare semnalează o renaștere a fascismului.

Fascismul este în general înțeles ca un sistem de guvernare autoritarist, de extremă dreapta, în care hipernaționalismul este un componentă centrală.

De asemenea, adesea include un cult al personalității în jurul unui lider puternic, justificarea violenței sau răzbunării împotriva adversarilor și denigrarea repetată a statului de drept, a afirmat Peter Hayes, un istoric care a studiat ascensiunea fascismului.

Liderii fasciști din trecut s-au adresat unui sentiment de victimizare pentru a-și justifica acțiunile, a declarat el. "Ideea este: 'Suntem îndreptățiți pentru că am fost victime. Am fost înșelați și jefuiți'", a spus el.

Sondajele recente au sugerat că americanii pot fi mai toleranți cu liderii care încalcă normele stabilite. Un sondaj realizat luna trecută de Public Religion Research Institute a arătat că 38% dintre americani susțin ideea de a avea un președinte "dispus să încalce unele reguli" pentru a "rezolva lucrurile" în țară. În rândul republicanilor chestionați, 48% au susținut această opinie.

Jennifer Mercieca, profesor la Universitatea Texas A&M, care a cercetat retorica politică, a afirmat că domnul Trump a folosit limbajul ca pe o daltă pentru a eroda normele democratice.

"În mod normal, un președinte ar folosi retorica de război pentru a pregăti un națiune pentru un război împotriva unei alte națiuni", a spus ea. "Donald Trump folosește retorica de război pe plan intern".

Audio produs de Adrienne Hurst.

O versiune a acestui articol apare în ediția tipărită la 21 noiembrie 2023, secțiunea A, pagina 1 din ediția din New York cu titlul: Tonul autocratic intensifică temerile legate planurile lui Trump.



external link Sursa: https://www.nytimes.com/


planet



sageata Înapoi la lista cu articole